miercuri, 16 ianuarie 2013

Bine ai venit, iubire!

 
  
Viata are o maniera inedita de a aseza lucrurile intr-o ordine fireasca, insa uneori inexplicabila pentru noi...
 Acum cateva luni nici nu imi inchipuiam cum e sa gasesti acea dragoste mare...cea mai mare...acel om care sa completeze la fix cealalta jumatate care lipsea...
Am trait povesti de dragoste...frumoase...unice in felul lor... si Dumnezeu mi-a oferit capacitatea de a iubi....dar si posibilitatea de a simti iubire din partea celeilalte persoane...
Dumnezeu m-a trecut si prin focul dorului si al suferintei...am gustat din dulceata iubirii si din amaraciunea uitarii...
Pana la 25 de ani am ras, am plans...am trait intens orice clipa.....am experimentat...am cunoscut oameni, am vazut povesti...am construit dar am si daramat in urma mea...am facut si bine si rau...am gresit...m-am cait...insa desi am trait atatea nu pot sa spun ca am mai simtit pana acum ceea ce simt la momentul actual...
Unicitatea sentimentului imi da fiori.... si fericirea simt cum mi-a umplut inima care e mult prea mica sa incapa atat dragoste... E ciudat pentru ca facant o paralela as putea compara prin antiteza fericirea simtita pana acum cu suferinta simtita in  trecut....
Ar fi ca si cum as avea doua borne ale existentei mele...una cu + si una cu - ......
Si fericirea asta pe care o simt acum imi inunda fiecare ungher al mintii si fiecar colt al sufletului...Pentru prima oara in viata am plans de fericire..cred ca m-am speriat de atata bucurie...am simtit ca nici macar nu stiu cum sa reactionez in fata unor sentimente care ma coplesesc...reactie fireasca, zic eu, pentru un suflet care pana acum a fost chinuit de suferinta si singuratate....
Si fericirea asta creeaza dependenta..e drogul meu care ma ajuta sa trec peste toate rautatile si mizeria cotidiana...e, alaturi de Dumnezeu, ceea ce face ca angrenajul sa mearga....zi de zi...in ciuda tuturor greutatilor...
Nu m-am inselat cand am zis acum ceva timp... E tare frumos sa iubesti... si mai frumos sa fi iubit! Niciodata nu am vrut sa renunt la cautarea mea desi multi m-au descurajat spunandu-mi ca sunt o idealista ridicola si ca ceea ce caut eu nu exista...Insa m-am incapatanat sa cred desi, recunosc ca am renuntat sa mai caut....totusi speranta nu mi-am pierdut-o niciodata..Mereu am fost convinsa ca Dumnezeu ma iubeste mult si ca mi-a pus deoparte perechea pe care mi-o va scoate in cale atunci cand va considera El...atunci cand eu voi fi suficient de matura sa o primesc in viata mea...sa o iubesc, sa o respect si sa o apreciez la adevarata valoare...
Bine  ai venit in viata mea...IUBIRE... te-am asteptat din totdeauna...te-am chemat mereu cu lacrimi in ochi...am visat la tine...te-am dorit mai mult decat orice pe lumea asta...BINE AI VENIT!
Si acum ca esti langa mine...sa nu ma mai lasi singura niciodata...