Totul se schimba atat de ciudat, atat de aiurea in viata mea in ultima vreme.. Am senzatia ca din atatea alegeri peste alegeri o sa raman fara nimic. Si imi e frica, mereu mi-a fost frica de singuratate dupa cum mai rau mi-a fost frica de nesiguranta. Si incerc sa deosebesc demonii din mintea mea de fapte reale, insa umbre negre imi intuneca ratiunea. Mi-e frica de nou si de tot ce atrage dupa sine asta. Insa cateodata, in atata negura mai strabate timida o lumina care imi arata ca de fapt numai moartea in viata asta nu are rezolvare sau drum de intoarcere.
Astept cu sufletul strans in pumn un deznodamant si pasesc timida in viata reala de care m-am ascuns atat. Acum in prag de 25 de ani am vrut sa imi schimb viata 180 de grade, insa nu stiu ce va iesi.. partea cea mai proasta e ca ma simt atat de singura in fata unei vieti care nu stiu daca va avea mila sau grija de mine..Cred ca toata nerabdarea mea are ca solutie rabdarea si increderea in acea forta care mereu mi-a calauzit pasii, caci oamenii... oamenii mereu nu au fost acolo..
