marți, 30 iunie 2009

Nimic in viata nu e intamplator!

Agitatie - plictiseala,fericire -tristete, entuziasm-sictir...am constatat ca toata viata mea se bazeaza numai pe contradictii.Pe situatii in care ma apar de musca si altele in care nu am timp nici sa beau o cana cu apa.Momente in care simt ca traiesc cu adevarat si momente in care am impresia ca fac umbra pamantului degeaba.Insa ceea ce am vazut mereu este ca nimic in viata nu este intamplator.Mereu primim semne care ne indica drumul pe care trebuie sa o apucam,insa de cele mai multe ori nu le vedem sau inchidem ochii intentionat tocmai pentru a le evita.Nu puteam sa dau sens multor lucruri din viata mea tocmai pentru ca nu reusam sa fac legaturile intre persoane, situatii si mine.Nimeni nu a aparut in viata mea fara un motiv,chiar si atunci cand am fost ranita ,am invatat ceva.Nici o situatie in care am fost pusa nu s-a petrecut la voia intamplarii.Viata mea se desfasoara cu exactitatea unei ecuatii matematice,nimic nu e in plus sau in minus atunci cand trag linia la final.
Imi amintesc ca atunci cand eram mica tata ma ducea dese ori la plimbare in parc sau printr-o padurice aflata nu departe de casa.Avea mereu tendinta sa imi arate fel si fel de insecte,animale si plante , incercand parca sa ma faca sa le indragesc.Mereu veneam acasa la mama cu cate o soparla,un borcan plin cu gandaci negrii,gargarite,greieri sau alte lighioane care o faceau sa se cocoate pe masa si sa urle la tata cat o tineau puterile:iar ai lasa-o pe asta mica sa imi aduca toate gajdaganiile in casa?!Iar el razand pe sub mustati ma impingea in fata cu un buchet mare de flori pe care le culesesem din acelasi loc de unde adunasem si orataniile.
Apoi,cand am mai crescut a inceput sa ma invete despre diferite pasari,pestisori ,copaci si sa ma faca sa imi doresc un animalut de casa de care sa am grija.Uite asa am ajuns,spre disperarea mamei,sa am hamsteri,porcusori de guineea,papagali,acvariu cu pestisori,pisica (bine ,nu pe toti in acelasi timp :))
Cand am terminat scoala generala,dupa capacitate,trebuia sa ne depunem optiunile pentru liceul unde vroiam sa dam.Eu vroiam la filologie si asa ca am pus toate liceele cu profil uman primele,urmate de cele la real.Imi amintesc ca doamna diriginta mi-a sugerat sa strecor intre cele doua tipuri si fostul liceu sanitar-cu profil chimie-biologie,asa,just in case.Repartizarea facuta de calculator in functie de medie m-a adus pe bancile liceului sanitar unde am mancat pe paine biologia si chimia.Ironic,pentru o persoana care vroia sa invete despre literatura si limbi straine,nu?
Termin si liceul convinsa ca macar de data asta o sa fac ce imi place:vroiam sa dau la jurnalism sau stiinte politice insa auzisem eu ca daca dai la ecologie si protectia mediului ai toate sansele sa lucrezi pe urma la OPC...nimic mai fals.Depun dosarele la stiinte politice si la ecologie,in ideea ca a doua varianta era de rezerva pt ca nu voi avea probleme sa intru la fara taxa la prima.Surpriza din nou...am intrat la ecologie si protectia mediului...Ironic din nou pentru o persoana care vrea sa faca politica sau sa scrie reportaje.Am ajuns astfel de unde am plecat,atunci cand tata imi prezenta natura inconjuratoare.
Exact ca si cum drumul meu in viata este bine trasat de Dumnezeu si oricat de mult mi-am dorit nu m-am putut abate de la el.Dupa ani,am realizat ca inca de mica parca tata mi-a urzit sa o iau pe drumul asta.Inconstient ,mi-a pus bazele pentru ce avea mai incolo sa imi fie meserie.Si acum ma mai gandesc de ce nu imi pot accepta calea data de sus ,daca totul a fost atat de clar mereu.Si daca tot se insista atat de mult,vreau macar sa cred ca viitorul va suna bine...